Provocari si oportunitati in implementarea directivei UE de raportare corporativa de sustenabilitate
Autor:
Ovidiu Constantin BUNGET, Alin-Constantin DUMITRESCU, Oana BOGDAN, Valentin BURCA
JEL:
M21, M40, M41, M42
DOI:
10.20869/AUDITF/2024/173/002
Cuvinte cheie:
sustenabilitate; raportare sustenabila; misiuni de asigurare;
Abstract:
Dezvoltarea companiilor intr-un mod sustenabil reprezinta un deziderat atat al managementului companiilor, cat si al reglementatorilor care fac eforturi sustinute in vederea elaborarii si standardizarii raportarilor nefinanciare. In contextul in care noua Directiva Europeana ce priveste sustenabilitatea impune companiilor sa raporteze in conformitate cu standardele obligatorii de raportare sustenabila ale UE, fiind necesara inclusiv o asigurare externa a raportarii de sustenabilitate, cercetarea de fata isi propune sa analizeze perceptia profesionistilor practicieni, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din Romania (C.A.F.R.) cu privire la provocarile si oportunitatile implementarii Directivei Europene de Raportare Corporativa de Sustenabilitate. Obiectivul principal este reprezentat de identificarea principalelor directii de preocupare privind eforturile de pregatire a auditorilor in desfasurarea misiunilor de asigurare aferente situatiilor nefinanciare, avand in vedere noua Directiva europeana privind raportarea nefinanciara si, respectiv, dezvoltarile adiacente realizate de IASB si EFRAG in sfera standardizarii raportarilor nefinanciare. Cercetarea de fata propune o analiza a asocierilor dintre principalele elemente definitorii pentru capabilitatile auditorului (factor tehnologic, factor uman, procese de audit) si, respectiv, elementele definitorii ale profilului auditorului conturat sub incidenta cadrului legislativ, a mecanismelor de monitorizare si control guvernamental sau a caracteristicilor mediului economic, care influenteaza opinia de audit. Principalele rezultate obtinute subliniaza faptul ca auditorii nu sunt inca pregatiti pentru a furniza servicii de asigurare in legatura cu rapoartele de sustenabilitate, atat din perspectiva definirii si implementarii unor procese robuste de audit, cat si din perspectiva gradului scazut de adecvare a sistemelor de audit utilizate sau din perspectiva carentelor privind cunostintele si competentele factorului uman. Astfel ca aceasta realitate confirma o stare de fapt care trebuie sa preocupe organismele profesionale si, totodata, organismele guvernamentale in ceea ce priveste gradul de implicare in activitati de formare a auditorilor si, respectiv, de promovare a unor ghiduri profesionale.
Abstract(414KB)
Articol(653KB)