Cum îşi organizează activitatea comitetul de audit
Autor:
prof. univ. dr. Tatiana DĂNESCU
JEL:
DOI:
Cuvinte cheie:
Guvernanţa Corporativă , monitorizare, Comitet de administrare a riscurilor, Standarde Internaţionale de Audit, evaluare, riscuri semnificative, riscuri specifice
Abstract:
Articolul prezintă, într-o formă prescurtată, modul în care consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale, mai precis, al unui grup de societăţi de turism a înţeles, sau trebuie să înţeleagă, câteva prevederi importante ale Legii societăţilor comerciale nr.31 / 1991, respectiv Legea nr. 441/2006. Obiectul articolului se rezumă la constituirea şi funcţionarea organelor de conducere ale societăţii/Grupului. Din multitudinea problemelor, cuprinse în noua legislaţie a companiilor, autorii s-au oprit la un segment din cele ce se referă la Guvernanţa Corporativă, la noua structură a consiliului de administraţie, iar, de aici, la Comitetul de administrare a riscurilor şi la Comitetul de audit intern, primul fiind unul din comitetele auxiliare cu competenţe executive, iar cel de al doilea - neexecutive. \r\n\r\nOrganizarea şi funcţionarea comitetului de audit în societăţile comerciale este un subiect mult dezbătut în prezent în mijloacele media de profil din Europa, atât în ţările din valul al doilea, cât mai ales din cel de al treilea val al admiterii în Uniunea Europeană. Comentariile se opresc îndeosebi la necesitatea absolută a abandonării conceptelor monopolului proprietăţii de stat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, la cerinţa înţelegerii şi valorificării conceptului de proprietate privată.\r\n\r\nÎn economia de piaţa liberă, unde proprietatea privată este precumpănitoare, auditul intern, instrument necunoscut în economia etatizată este privit adesea cu sfială şi scepticism, uneori cu rezerve; se confundă, ori se consideră a fi paralel cu auditul situaţiilor financiare şi deci inutil. Acest mod de interpretare este firesc, se crede. A înlocui în atât de scurt timp o mentalitate cultivată decenii la rând nu este uşor. \r\n\r\nAutorii articolului, auditori financiari români şi în acelaşi timp membri ai Institutului Auditorilor Interni (I.I.A.) din Statele Unite ale Americii, cu studii aprofundate în domeniu, se opresc asupra locurilor mai sensibile şi cu totul necunoscute dintre prevederile legii şi încearcă să fie convingători. Ei speră că cel puţin parţial reuşită este pe drumul cel bun.\r\n