Valenţele şi limitele eşantionării în auditul financiar

Autor:Prof. univ. dr. Ana MORARIU, Asist. univ. drd. Flavia STOIAN

JEL:

DOI:

Cuvinte cheie:eşantionarea în audit, populaţia, riscul de eşantionare, riscul de neeşantionare, eşantion reprezentativ

Abstract:
\r\n\r\nArticolul dezvoltă aspectele legate de eşantionarea în audit, metodele utilizate pentru stabilirea dimensiunii eşantioanelor şi pune în evidenţă o modalitate practică de stabilire statistică a dimensiunii lor. \r\n\r\nAuditul financiar este un proces complex care constă în reunirea şi evaluarea de o manieră obiectivă şi sistematică a problemelor referitoare la aserţiuni, ce vizează faptele şi evenimentele economice. El se desfăşoară într-un mediu plin de incertitudini, de riscuri care atacă echilibrele şi poate influenţa centre decizionale.\r\n\r\nProbele de audit reprezintă informaţiile obţinute de către auditori atunci când desprinde concluziile pe care se va fundamenta opinia de audit. În activitatea pe care o desfăşoară, auditorul trebuie să adune suficiente probe de audit, juste şi convingătoare. În practică nu este posibil şi nici eficient să se examineze fiecare element. De aceea, în activitatea de audit financiar este necesar să se utilizeze eşantionarea, care reprezintă aplicarea unor proceduri de audit asupra unei părţi din totalul populaţiei supuse auditării, pentru obţinerea probelor de audit sigure, care să caracterizeze întreaga populaţie. \r\n\r\nCercetarea prin sondaj îşi extinde continuu aria de investigare, datorită multiplelor sale avantaje. Este motivaţia acestui articol, tocmai pentru a prezenta valenţele şi limitele eşantionării în auditul financiar.\r\n\r\n

---