Mai este necesară instituţia cenzorului în România ?

Autor:Lect. univ. dr. Daniel BOTEZ

JEL:

DOI:

Cuvinte cheie:cenzor, audit statutar, Directiva 43/2006/CE, auditor financiar, legea societăţilor comerciale

Abstract:
Instituţia cenzorului, apărută în România în Codul comercial din 1887, se află în prezent într-un proces de modificare a statutului său. Apărută într-o perioadă de reforme europene în domeniul afacerilor, a rămas conectată la evoluţiile mediului economic european până la intrarea României în conul de umbră dintre 1945 şi 1989. În acest interval, activitatea numită astăzi audit statutar a cunoscut numeroase prefaceri, devenind una dintre misiunile profesionale normalizate ale auditorilor financiari, adică a acelor profesionişti contabili care efectuează servicii de asigurare. Cerinţele europene privind profesioniştii abilitaţi cu efectuarea auditului statutar sunt cuprinse în Directiva a opta privind auditul statutar al diferitelor tipuri de entităţi. \rÎn 1990, repunerea în scenă a dreptului societar românesc a însemnat reapariţia instituţiei cenzorului, însă în accepţiunea sa din 1945. S-a încercat în anii următori reformarea acestei instituţii, dar rezultatele au fost nesemnificative. După câteva modificări ale legii societăţilor comerciale, care au introdus în dreptul societar posibilitatea de acţiune a auditorului financiar, proiectul nou apărut al Legii privind auditul statutar şi înfiinţarea Consiliului pentru supravegherea publică a activităţii de audit statutar reprezintă momentul necesar de reformă : introducerea şi în România a conceptului european şi internaţional, acela de audit statutar şi asimilarea prevederilor Directivei a opta. \rCe se va întâmpla cu instituţia cenzorului, va dispare sau va rămâne neschimbată ? Încercăm să dăm un răspuns acestei întrebări.\r\r

---